"nu înţelegi, domnule, că am cumpărat apartamentul cu tot cu loc de parcare? fostul proprietar mi-a lăsat şi locul" sau "de ce mi-ai luat locul de parcare? plăteşti? nu. păi atunci ce ţi-am luat?" sau "dă-te, dom'le, că-mi iei soarele" - genuri de conversaţie care străpung din ce în ce mai des liniştea comunităţii.
astăzi despre parcare
maşini aruncate peste tot, hârburi laolaltă cu luxoase, toate aşezate alandala, unele într-altele, fiecare şofer încercând să ocupe orice locşor disponibil. dar când e vorba să cotizeze la bugetul ADP, se ridică şi sprânceana: "pentru ce?" şi toţi sunt la fel, indiferent de valoarea posesiei: nimeni nu vrea să plătească. nu contest lipsa de preocupare a aleşilor faţă de nevoile locuitorilor unui oraş tot mai neîncăpător, dar nici cu genul de stăpân pe tot şi toate nu mă împac.
ne tot certăm cu diverşi care abuzează de caii putere şi de kilogramele de carate din urechi sau de la gât, dar care paradoxal nu-şi permit să dea 10 lei pe lună pentru a-şi depozita maşina noapte şi zi lângă fereastră. tot tu eşti ţăranul, de parcă nu ne tragem cu toţii din aceeaşi gintă, indiferent de adresa maternităţii.
sunt stăpâni pe tot ce ocupă: pe aerul pe care-l respiră, pe locul pe care stau, pe aburul pe care-l scot pe nas. ce este în jur nu există, nu are valoare şi ce mai contează dacă le aparţine sau nu? au ajuns acolo primii, să fii sănătos şi să-ţi fie plimbarea lungă cât vizita lor în cartier. nu-şi mută maşina nici de frică, ba mai blochează şi toată parcarea doar pentru că jucăria e nouă şi nu poate fi depozitată decât fix pe aleea de acces. fie el semnul cât coroana arborelui, ei nu-l văd pentru că ochii lor nu percep semnele de circulaţie.
câţiva trecători te încurajează - degeaba sunaţi la poliţie, nu are ce să le facă. evident, doar de aceea se plâng poliţiştii că nu au uniforme noi, tehnică, salarii bune, tichete de masă sau mai ştiu eu ce alte drepturi sunt stipulate în statutul lor. de ce ar aplica amenzi, doar de acolo vin banii la buget... dar dacă te pune nervul să apeşi pe claxon, tu eşti cel bun de amendat pentru că ai deranjat liniştea publică. cauză-efect = o ecuaţie mult prea dificilă pentru organul menit să te apere exact de cei care pretind a avea un drept asupra ceva ce nu le aparţine. nu cumva, dincolo de abuz, acesta este un furt în toată regula?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu