Iniţial, făcusem rezervare la un hotel de patru stele din Nessebar, unde mai stătusem acum vreo doi-trei ani şi ne simţisem extraordinar. For a change, ne-am decis să mergem în Nisipurile de Aur, unde am găsit - aproape la acelaşi preţ (cu vreo 15 euro mai puţin de fapt) un hotel de cinci stele - Melia Grand Hermitage.
Prima seară: pană de curent de aproape două ore; o cola plătită deşi noi am optat pentru all inclusive; aerul condiţionat din cameră nu merge. A doua zi: la micul dejun, un ospătar îi învaţă pe cei cinci picoli din subordine cum să cureţe masa (cu spray şi tot tacâmul) de faţă cu masele de turişti veniţi să mănânce; barul de la piscină e complet abandonat de barman, iar managerul hotelului îl caută disperat el fiind cel care a găsit totul vraişte; câteva ore mai târziu, lifturile o iau razna, butoanele clipocesc în neştire, iar afişajul electronic este în poziţia "--"; la masa de prânz - oase de porc de 3 cm lungime în paella (cică aşa e reţeta ne "informează" ospătarul-trainer de dimineaţă).
Deja i-am scris Comisarului european pentru protecţia consumatorului Meglena Kuneva pe blog. Mai avem de stat trei zile. Doamne ajută!
joi, 9 iulie 2009
Cine fuge de dracu'...
des-compuse de
zărzărica
la
joi, iulie 09, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu