Vacanţă în Bulgaria. Pasul 1: rezervarea

Decizia fusese luată în unanimitate: litoral, Bulgaria. Au urmat dezbaterile: 1/ în Nessebar am mai fost, ne-am simţit bine, mai putem merge încă o dată; 2/ am tot citit despre Balcic, toată lumea spune că e frumos, mergem în Balcic?; 3/ să stăm în Nisipurile de Aur? e aproape de Balcic, relativ aproape de Nessebar, suntem cu maşina, ne putem mişca uşor.

Apoi am avut de ales numărul de stele: 4 sau 5. Cum în Balcic n-am găsit hoteluri din această categorie, am tăiat staţiunea de pe listă. Au rămas aşadar Nessebar şi Nisipurile de Aur, în fiecare dintre ele existând hoteluri din lanţul Sol Melia.

Din principiu, nu apelăm la agenţiile de turism din România, motivaţia fiind una pur financiară: nu câştigăm nimic. Dacă în orice altă ţară din lume te costă mai puţin să-ţi organizezi vacanţa prin agenţie (asta pentru că turoperatorul câştigă din volumul de vânzări), la noi e mai scump. Pentru turist. Pentru că agenţiile de turism au o practică similară librăriilor Diverta: beneficiază atât de discount-ul de volum, cât şi de adaosul comercial. Aşadar, două plinuri în rezervorul de profit al firmei, un gol mare în buzunarul clientului. Dacă nu mă credeţi, intraţi pe orice site al unei edituri (Humanitas, Polirom, Nemira, Rao) şi mergeţi apoi în librării să vedeţi preţul de la raft.

Dar să revenim la research. Am început cu Melia Grand Hermitage din Nisipurile de Aur. Am sunat, am făcut rezervarea şi am rămas cu un preţ: 216 euro camera (două persoane) pe zi, all inclusive, la care se adaugă 19 leva (cam 10 euro) parcarea maşinii. Am continuat cu Sol Nessebar Palace, preţul lor fiind de 178 de euro pentru aceleaşi servicii. Parcarea era ceva mai ieftină: 5 euro pe zi.

În Nessebar eşti cam rupt de lume, iar vestitul oraş antic este de fapt un mare fâs plin de dughene din care produsele de masă chinezeşti aproape explodează în stradă. Este şi mai departe, dar e mult mai ieftin. Deci înapoi la Hermitage pentru anularea rezervării. Spre marea mea uimire, am primit un reply cu textul "we can offer you a discount. Do you have a budget for your holiday?" Am rămas mască, dar cu fiecare minut zâmbetul îmi înflorea tot mai roz pe faţă. Cine mă cunoaşte, ştie de ce. Am intrat în jocul pe care eu îl ador: negocierea. Am răspuns că oferta pe care o am este de 160 de euro, cu detaliile de servicii incluse în tarif, adăugând că mă pot răzgândi dacă îmi fac o ofertă cel puţin asemănătoare. Iar mesajul nu s-a lăsat mult aşteptat: "164,5 euro camera deluxe cu sea view, all inclusive, taxa de staţiune inclusă, acces peste tot (piscină interioară, fitness etc) gratuit, acces gratuit la Internet în cameră şi la recepţie, etc, etc", doar parcarea se plăteşte.

Mărturisesc sincer că am mai încercat aceeaşi abordare şi în cazul unor hoteluri de trei stele, unul dintre ele din Balcic. Şi de fiecare dată, atunci când scriam "mulţumesc, am acceptat o ofertă mai bună într-o altă staţiunea", primeam acelaşi reply: "vă putem oferi un discount." Când vi s-a întâmplat asta ultima oară în România?! Asta dacă vi s-a mai răspuns la mesaj...

M-am consultat cu restul minigrupului; toată lumea a fost mulţumită; am anulat ce era de anulat în termenul legal (minim 95 de ore în avans); am furnizat restul detaliilor pentru procesarea rezervării şi ne-am pus Nisipurile de Aur în cap compas.